Sorin Șipoș: „La Universitatea din Padova am găsit numeroși specialiști dornici să colaboreze cu noi”

Standard

sorin

S.F. Sîntem la finalul a două zile de mare intensitate intelectuală în care s-au desfășurat lucrările conferinței internaționale „De la centru la marginile Imperiului. Ideea imperială în spațiul european între istorie și literatură”, organizat de Universitatea din Oradea împreună cu Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea din Padova. Găzduită de Universitatea din Padova, conferința pare să fie gîndită într-un context mai larg al unei colaborări ce are deja o tradiție, dar și în perspectiva unui angajament de sprijin în dezvoltarea viitoare a unor programe și proiecte academice comune. Știu că e un efort comun al mai multor persoane (pe care, dacă doriți, puteți să le menționați), dar aș vrea să știu cum a devenit, în percepția noastră, profesorul Sorin Șipoș sufletul unei colaborări de durată și cu rezultate semnificative în planul schimburilor academice, al cercetării și al colaborări strategice între Universitatea din Oradea și Universitatea din Padova?

Sorin Șipoș: În ultimii 10 ani am căutat parteneri de la universități europene pentru a internaționaliza cercetările de istorie de la Universitatea din Oradea. La Universitatea din Padova am găsit numeroși specialiști dornici să colaboreze cu noi, cei de la Universitatea din Oradea. O direcție de cercetare importantă, pe care ne-am asumat-o, este de-a investiga noțiunea de document istoric și relația dintre istorie și filologie. Ideea principală, de la care a pornit această colaborare, a fost aceea de a pune în dialog metode și strategii interpretative care provin din două domenii disciplinare diferite, cel al istoriografiei și cel al filologiei, confruntându-le, în special, pe terenul analizei textuale a documentului istoric, în multiplele sale aspecte şi dimensiuni. Întâlnirea dintre istorie şi filologie o regăsim în istoriografia pozitivistă, cu tot ceea ce noul curent a însemnat, respectiv critica de texte, dezvoltarea ştiin­ţelor auxiliare şi  relaţia dintre filologie şi istorie. Au fost organizate din anul 2009, opt manifestări științifice la care au participat colegi de la Universitatea din Padova, Departamentul de filologie romanică, iar mai apoi s-au asociat și Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea CaʼFoscari din Venezia. Conferințele reprezintă fără nicio o îndoială abordări inedite asupra raporturilor dintre istorie și filologie, a noțiunii de document istoric, dar, în egală măsură, și abordări clasice privind conceptul de document, de națiune, dar și asupra statutului istoriei ca disciplină  și istoriografiei ca produs științific.

Conferințele: Textus testis. Valore documentario e dimensioni letterarie del testo storico, Padova, 17 novembre 2009 (președinții comitetului de organizare: Dan Octavian Cepraga și Sorin Șipoș); Simpozionul internațional Istorie. Literatură. Politică, Oradea, 4-7 noiembrie 2010 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Nazione, Autodeterminazione e Integrazione nell’Europa Centro-Meridionale, martedì, 12 aprile 2011 Università Ca’ Foscari di Venezia; The Historian’s Workshop: Sources, Methods, Interpretations, the 5th Edition, Oradea-Chişinău, 26-28 May 2011 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); UnʾIdea dʾEuropa. Prospettive storiche e filologiche da est e da Ovest, Padova, 10-11 noiembrie 2011 (președinții comitetului de organizare: Dan Octavian Cepraga și Sorin Șipoș); Simpozionul internațional Națiunea imaginată, Deva, iunie, 2016 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Simpozionul internațional Hermeneutica documentului medieval, Oradea, 4-7 noiembrie 2015 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Națiunea imaginată, Deva, 2017 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș) și Teme și metode de cercetare în istorie și literatură, Oradea, 2018 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș).

S.F.  Aș dori să ne spuneți: ce ar fi important pentru publicul academic, dar și pentru cel din afara universității, să afle despre publicațiile ce au rezultat în urma colaborărilor instituționale și ca o încununare a efortului de cercetare și dezbatere a universitarilor orădeni și a celor padovani?

Sorin Șipoș: Ca de fiecare dată, lucrările conferințelor au fost publicate și difuzate în marile biblioteci naționale și universitare. A fost, ca de fiecare dată, o muncă anevoioasă de la recenzarea lucrărilor, pregătirea pentru tipar și găsirea resurselor financiare. În toate aceste etape ne-am implicat într-o manieră responsabilă și cu mare profesionalism am reușit să tipărim volumele conferințelor. Volumule: Dan Cepraga, Sorin Şipoş, Textus testis. Valore documentario e dimensioni letterarie del testo storico, Editura Universităţii din Oradea, Oradea-Padova, 2010, 239 p.; History and Archaeology in Central Europe. New Historiographical Interpretations, coordinators Florin Sfrengeu, Éva Gyulai, Sorin Şipoş, Delia Radu, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2011, 203 p.; Sorin Şipoş, Dan Octavian Cepraga, Ioan Aurel Pop, Textus Testis. Documentary Value and Literary Dimension of the Historical Text, Romanian Academy. Center for Transilvanyan Studies, Cluj, 2011, 281 p.; The Historian’s Atelier: Sources, Methods, Interpretations, coordonatori: Sorin Şipoş,  Gabriel Moisa, Florin Sfrengeu, Mircea Brie, Ion Gumenâi, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2012, 280 p.; Categorie europee. Rappresentazioni storiche e letterarie del ”Politico”, Transylvanian Review, Vol. XXIII, Supplement No. 1, coordonatori: Sorin Șipoș, Federico Donatiello, Dan Octavian Cepraga, Aurel Chiriac, Romanian Academy, Center for Transylvanian Studies, Cluj-Napoca, 2014, 319 p.; Potere e imaginari politico in Europa. Radici Storiche, modelli antropologici, representazioni letterare, Sorin Șipoș, Dan Octavian Cepraga, Giulia Ambrosi, Supplement, Cluj-Napoca, 2015; Tradiții istorice și perspective europene, coordonatori: Sorin Șipoș, Dan Octavian Cepraga, Ion Gumenâi, Chișinău, 2015; Națiunea imaginată, Oradea, 2019 s-au bucurat de o bună primire în lumea științifică și sunt rodul unei colaborări deosebite între colegii din mai multe instituții din România și din Europa.

S.F.  Care sînt proiectele instituționale și cele interpersonale pe care intenționați să le dezvoltați în perioada următoare? Care e spiritul în care cele două Universități Europene (una din spațiul cultural italian al Padovei, cealaltă din cel al culturii românești din Oradea) se vor sprijini reciproc în integrarea în spațiul dialogului universitar internațional în activitățile științifice, cele de predare, de cercetare, de dezvoltare tehnologică și de implicare în rezolvarea unor probleme ale comunității?

Sorin Șipoș: Dorim ca în anul următor să finalizăm volumul conferinței organizate la  Oradea, intitulată Teme și metode de cercetare, și să continuăm colaborarea științifică prin organizarea de noi manifestări științifice comune. După semnarea acordului de colaborare instituțională dintre Universitatea din Oradea și Universitatea din Padova, îmi doresc ca să putem să organizăm doctorate în cotutelă pe teme de cercetare comune și să extidem colaborarea științifică la nivelul Școlilor Doctorale din Oradea și Padova.

Ioan Chirilă: „Intenționez să devin Rector al Universității Babeș-Bolyai”

Standard

chirila 3

S.F. Având în vedere că deja noi am publicat o carte de interviuri în care vă deschideați spre public dăruindu-i o întreagă lume, mulți dintre prietenii mei mă întreabă: când își va anunța profesorul Ioan Chirilă candidatura pentru ocuparea poziției de Rector al Universității Babeș-Bolyai? Deși pentru noi este destul de clar că această candidatură va fi anunțată atunci când dumneavoastră o să considerați că a sosit momentul potrivit, există persoane care doresc să eliminați această ambiguitate în legătură cu dorința de a deveni Rector al UBB. De ce nu v-ați lansat candidatura până acum?

Ioan Chirilă: Am precizat în mai multe rânduri că îmi voi depune candidatura pentru ocuparea funcției de Rector al Universității Babeș-Bolyai. Atunci când am adoptat în Senat metodologia pentru alegeri, am discutat la nivelul conducerii universității că depunerea candidaturilor se face la finele lunii ianuarie 2020. Credeți că ar fi trebuit să încalc chiar eu ceea ce am agreat cu colegii noștri și să-mi lansez candidatura mai repede? Nu cred că era cazul. Dar îmi amintesc că în cadrul interviurilor pe care vi le-am acordat în vederea publicării în volum[1], am exprimat dorința mea de a mă implica în continuare în viața UBB, inclusiv din postura de Rector. Intenționez să devin Rector al Universității Babeș-Bolyai. Îmi voi depune candidatura potrivit cu procedurile stabilite în Metodologia alegerilor.

S.F. Acum că ne este mai clar că intenționați să deveniți Rector al Universității Babeș-Bolyai aș dori să vă rog să menționați trei lucruri care vă recomandă pentru ocuparea acestei poziții.

Ioan Chirilă: Nu cred că este momentul potrivit să mă laud. Dar pentru cei care întreabă aș putea menționa: 1) experiența de natură managerială și de gândire strategică adunată în cei peste 12 ani de implicare în diverse funcții de conducere; 2) o foarte bună cunoaștere a UBB (atât în punctele tari, cât și în cele care ar mai trebui îmbunătățite) și a schimbărilor ce se prognozează în câmpul universitar internațional în perioada următoare. Ceea ce îmi permite să coordonez un plan de dezvoltare a unei instituții dinamice, capabilă să se reformuleze din mers; 3) deschiderea mea spre dialog, orientarea mea constant irenică (de om al păcii), de creare a bunei înțelegeri prin slujirea celorlalți.

S.F. UBB este într-o perioadă în care se celebrează din perspectiva unei tradiții luminoase. Spuneți-mi trei lucruri pe care le veți menține –  în cazul în care o să ajungeți Rector al UBB – din ceea ce găsim azi ca făcând parte din viața noastră universitară?

Ioan Chirilă: Mă bucură faptul că sunt parte a unei asemenea tradiții. Am să menționez doar câteva aspecte: deschiderea multiculturală; dimensiunea Humboldiană; diversitatea specializărilor, cu mențiunea că o cunoaștere integrală presupune azi o viziune interdisciplinară; implicarea activă în viața comunității. Așadar, voi valoriza elementele deja existente cu privire la multiculturalitate, la complexitatea dinamicii formare-cercetare-aplicare, la implementarea valorilor legate de Unitate-Bunătate-Bunăstare aduse în comunitatea noastră de către UBB.

S.F. Care sunt primele trei lucruri pe care o să le schimbați?

Ioan Chirilă:  Nu aș genera un proces major de schimbare. Prefer conceptul de restaurare a firescului lucrurilor. Și atunci aș vorbi despre o creștere a responsabilității și asumării valorilor promovate de UBB. Aș insista în mai mare măsură pe punerea la lucru a tehnicilor de comunicare instituțională (internă și externă) cu accent pe transparență și etică. În fine, aș milita pentru o administrare centrată în mai mare măsură pe toți slujitorii acestei instituții academice.

S.F. Vă rog să menționați trei aspecte care nu ar trebui să lipsească în viitor din profilul educațional și științific al UBB?

Ioan Chirilă: Cred că universitatea noastră ar trebui să se mențină în elita instituțiilor de învățământ superior din România. Pentru viitor consider că sunt importante următoarele aspecte: 1) Aspectul multicultural susținut de o internaționalizare ce utilizează toate mijloacele unei societăți digitale; 2) Aspectul dezvoltării curriculare și al înnoirii aduse de cercetarea științifică și creativitatea pusă în joc de membrii comunității noastre universitare; 3) Aspectul etic de instituție unitară responsabilă pentru sine și slujitoare a societății.

 

A consemnat Sandu Frunză

 

[1] Ioan Chirilă, A învăța să trăiești veșnicia. Un dialog cu Sandu Frunză, (Cluj: Școala Ardeleană, 2019).