Sandu Frunză despre o reîntîlnire culturală cu Maramureșul

Standard

De Ziua Internațională a Cărții am decis să mă opresc asupra unei cărți cu totul speciale pentru vremurile pe care le trăim. Este o carte ce vizează una dintre marile mele iubiri: Maramureșul. Am fost adoptat spiritual de maramureșeni cînd aveam 14 ani și de atunci mă simt îmbogățit cu iubirea lor și cu cultura lor. Pe autorul cărții despre care vreau să vă vorbesc l-am cunoscut în vremea adolescenței. Era cel mai profund gînditor, cel mai artist și cel mai creativ dintre tinerii pe care i-am cunoscut vreodată. Nimeni de atunci pînă azi nu a mai întrupat în imaginarul meu – cu atîta intensitate, cu atîta simplitate și cu atîta efervescență, imaginea romanticului tînăr Dorin Ștef – care credea în anii 1980 într-o revoluție spirituală care va aduce pacea, iubirea și frumusețea în lume.

Cartea Dicționar de regionalisme și arhaisme din Județul Maramureș[1] publicată de Dorin Ștef se înscrie în efortul său de conservare a culturii Județului Maramureș. Autorul ne-a obișnuit cu bucuria și rigoarea cercetărilor și creațiilor sale în lucrări anterioare precum: Miorița s-a născut în Maramureș (2005), Istoria folcloristicii maramureșene (2006), Antologie de folclor din Maramureș (2007), A treisprezecea elegie (2007), Maramureș brand cultural (2008), Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (DRAM) (2011, 2015), Dicționar etimologic al localităților din Maramureș (2016). Cartea de față este o nouă ediție, revăzută și îmbunătățită, a DRAM. Așa cum sîntem informați pe coperta a IV-a: „La termenii glosați anterior s-au adăugat variante lingvistice, citate ilustrative și s-au identificat sensuri noi (însumat, circa 1000 de intervenții). În plus, s-au introdus peste 2000 de termeni noi și circa 600 de variante lexicale. Astfel, ediția de față cuprinde peste 7800 de intrări, din care 6700 sunt cuvinte propriu-zise, iar 1100 sunt variante lexicale”.

Dicționarul este însoțit și de un Cuvînt înainte în care ne sînt expuse date cu privire la contextul cultural și științific, aspecte privind metodologia cercetării, date tehnice privind prelucrarea datelor, dar sînt expuse și motivații ale publicării unui asemenea volum. Unul dintre argumentele autorului pentru realizarea acestui Dicționar „se referă la necesitatea recuperării și conservării valorosului fond lingvistic din Maramureș, care este supus, în momentul de față, unui accelerat și ireversibil proces de dezintegrare, sub imperiul globalizării culturale”.[2] E important de menționat că lexiconul ne oferă și un Index al localităților din Județul Maramureș și o foarte consistentă Bibliografie, care pot fi folosite ca un excelent îndrumar pentru cei care ar dori să intre mai profund în lumea acestor cercetări.

Răsfoiesc cu plăcere acest Dicționar – o ediție foarte elegantă, o creație editorială de excepție – și mă gîndesc la mina de aur pe care o am în mîinile mele și pe care pot să o explorez cu plăcerea unei inițieri în lumea Maramureșului ce pare să mai rămînă vie doar în cărți precum cele oferite de Dorin Ștef. Mi-l imaginez pe autor, mereu tînărul consultant de asigurare de la NN Asigurări de viață din Baia Mare, stînd în Căsuța din deal din Gârdani și trimițînd către noi fante de lumină dintr-o lume a cărei frumusețe o putem mereu reconstitui prin experiența cărților și a bucuriei de a fi împreună pe care acestea ne-o procură.


[1] Dorin Ștef, Dicționar de regionalisme și arhaisme din Județul Maramureș, (Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2021).

[2] Dorin Ștef, „Cuvînt înainte” în Dorin Ștef, Dicționar de regionalisme și arhaisme din Județul Maramureș, (Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2021), 7.

Sandu Frunză despre un demers privind deontologia academică și etica aplicată

Standard

Perioadele de criză sînt benefice pentru reîntoarcerea la filosofie, la morală sau la spiritualitate. Este firesc să vedem că profesioniștii din aceste domenii ale creației umane capătă o vizibilitate mai mare în perioadele de criză. Pentru că, adesea, criza este percepută ca un bun prilej pentru inițiere și creștere personală este firesc ca reflecția filosofică să devină cît mai accesibilă unui public cît mai larg, pentru beneficiile existențiale pe care le poate aduce. Unei asemenea faze de inițiere purificatoare putem să îi asociem și discursul privind nevoia îmbunătățirii morale. Iar aici practicile profesionale ar trebui să fie cît mai vizibile în relația lor cu deontologia. Pe un asemenea fundal aș dori să remarc faptul că Editura Eikon ne ispitește cu un volum impresionat de 627 de pagini dedicate eticii. Descurajant la prima vedere datorită întinderii și diversității, foarte provocator pe parcurs și cu o impresie bună lăsată la sfîrșitul unui demers de cîteva zile de lecturi, pe îndelete, pe teme etice.

Volumul Deontologie academică şi etică aplicată[1] coordonat de George Colang aduce împreună nume foarte importante din reflecția filosofică și analiza etică alături de autori în formare, cu preocupări în diverse zone ale creativității etice sau filosofice. Marea varietate de teme abordate face ca volumul să fie deschis spre un public foarte larg. Pot fi cuprinși printre cititorii acestei cărți pasionații de „Deontologie academică și propedeutică filosofică”, „Deontologie economică și etică în afaceri”, „Deontologie administrativ-juridică și elemente de filosofia dreptului”, „Deontologie medicală și bioetică” sau „Deontologie în comunicare și etică în relații publice”. Totodată, în secțiunea de interviuri ni se propun dialoguri filosofice pe toate temele la modă azi în reflecția etică. Aproape 50 de autori ne așteaptă să le împărtășim dilemele etice, expertiza etică și diversele problematizări deontologice cărora sînt chemați să le facă față profesioniștii în diverse cîmpuri profesionale. Perspectiva este în general una care vine dinspre etică și filosofie, dar sînt remarcabile și contribuții ale unor profesioniști care intră pe teritoriul eticii dinspre practicile profesionale și nevoia lor de modelare etică.

George Colang ne aduce împreună prin efortul său de recontextualizare a filosofiei în spațiul academic, prin relatări ale prezenței eticii în diverse medii profesionale, prin modalitățile de pătrundere ale filosofiei și eticii în dezbaterea publică și în modelarea sferei publice, dar și prin resituarea eticii și filosofiei în dialog. Este vorba de deschiderea filosofiei în relația cu celelalte discipline, de construcția relațiilor etice în spațiului dialogului, cît și de starea dialogică produsă de jocul ideilor, al opiniilor și al descifrării situațiilor dilematice care fac din dialog o instanță de construcție morală. Interviurile cuprinse în acest volum sînt o dovadă foarte bună a valorii dialogului pe teme etice și filosofice. 

Vocile plurale care ne vorbesc despre statutul eticii, despre neputințele și deopotrivă despre puterile speciale ale eticii, despre caracterul salvator al eticii într-o lume ce pare să fie în derivă, despre virtuțile recuperării filosofiei în viața profesională și în constituirea unei viziuni asupra valorilor personale, despre dificultățile punerii împreună a eticii și adevărului, despre ambiguitatea prezenței etice în situații profesionale sau despre exigențele minimale ale unei etici postmoderne – fiecare dintre acestea, și multe altele, fac deliciul lecturii unei cărți construită după principiile intervențiilor democratice, care lasă loc unei conviețuirii sub semnul filosofiei, al eticii și al profesionalismului.


[1] George Colang (coordonator), Deontologie academică şi etică aplicată, (București: Eikon, 2021).