Sandu Frunză despre o încercare suplimentară de a ne deschide spre etică, integritate și accesul la reflecția filosofică

Standard

 

gibea - eticaFilosofii de la Universitatea din București ne propun încă un pas în consacrarea predării eticii în universități. Ei pot fi oferiți ca un exemplu de bune practici și de atașament față de ideea importanței pe care o are formarea etică pentru cultura profesională a tinerilor din diferite programe de studii universitare. Admirabil este efortul lor de a face din filosofie un instrument util pentru circumstanțele vieții fiecărei persoane ce are legătură cu mediul universitar. După ce ne-a oferit o perspectivă consistentă asupra modului în care se poate face o predare foarte utilă și plăcută a eticii și integrității academice, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Universității București ne oferă și un instrument ajutător, care vine ca un material auxiliar destinat celor ce doresc să aprofundeze unele teme deja tratate în manualul de Etică și integritate academică[1].

Cei care au parcurs manualul știu că deja avem acolo o mulțime de aplicații, de exerciții filosofice, de practici intelectuale, de provocări aduse de luarea deciziilor etice sau de rezolvarea dilemelor morale. Pe lîngă seria suplimentară de exerciții, de dileme, de teme pentru discuție și experimente mentale, autorii volumului Etică și integritate academică. Instrumente suplimentare[2] ne oferă și o resursă valoroasă (chiar dacă destul de restrînsă) reprezentată de bibliografia adnotată – un instrument util în descoperirea, documentarea, înțelegerea și analiza unor viziuni și poziții critice din registrul dezbaterilor legate de etica și integritatea academică. Sperăm că în materialele pe care le vor elabora în viitor această practică va fi extinsă și aprofundată spre a deveni un instrument de referință pentru toți cei care doresc să se informeze sau să desfășoare cercetări în acest cîmp de reflecție. Foarte utile sînt studiile de caz, îndeosebi cele ce vizează aspectele practice privind „implementarea celor șapte virtuți morale necesare unei universități integre” și implicarea studenților în activități de cercetare științifică. În tot mai mare măsură etica cercetării își dovedește importanța nu numai în ceea ce privește încrederea pe care o avem în rezultatele științei și rolul benefic pe care acestea le pot juca în viața noastră, ci și în ceea ce privește construcția unei vieți sociale și politice sănătoase de către actorii profesioniști participanți la modelarea sferei publice.

Un merit deosebit al manualului, potențat de apariția acestui auxiliar, este dat de faptul că de această dată „discuția despre virtuțile morale ale unei universități se ancorează în viața de zi cu zi de pe holurile universității, din laboratoare, săli de curs și birouri prin natura cazurilor, dilemelor și provocărilor la dezbatere propuse. Studenții și profesorii sunt invitați să analizeze și să evalueze situații, acțiuni cotidiene, dar și cazuri excepționale, pentru a spori înțelegerea propriilor lor experiențe”.[3]Ne așteptăm ca această modalitate de a face filosofie să facă demersul filosofic mai apropiat de sufletul și mintea celor tineri și să mai reducă stereotipurile legate de inaccesibilitatea filosofiei și stranietatea personajelor care au preocupări filosofice.

 

[1]Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Gibea, Valentin Mureșan, Mihaela Constantinescu, Etică și integritate academică(Bucureşti : Editura Universităţii din Bucureşti, 2018).

[2]Toni Gibea, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Emanuel Socaciu, Valentin Mureșan, Etică și integritate academică. Instrumente suplimentare, (Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2018).

[3]Toni Gibea, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Emanuel Socaciu, Valentin Mureșan, Etică și integritate academică. Instrumente suplimentare, (Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2018), 8.

Sandu Frunză despre o introducere în etica și integritatea academică

Standard

etica-si-integritate-academica

Filosofia morală, reflecția etică și practicile etice în mediile universitare trebuie să dea consistență deciziilor și acțiunii. O bună inițiere în sfera teoriilor etice, a eticilor aplicate și deontologiei poate să asigure un climat etic al dezvoltării performanței în cercetare, predare și învățare. Inițiativa ministerului educației de a introduce elemente de etică și integritate în formarea tuturor studenților este un tip de gîndire strategică cu efecte extrem de pozitive în dezvoltarea societății românești. O asemenea disciplină ocupă un loc important în creșterea gradului de asumare a rolului semnificativ pe care tinerii îl vor juca în comunitățile în care își vor construi viața și cariera.

Volumul Etică și integritate academică[1] – semnat de Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Gibea, Valentin Mureșan și Mihaela Constantinescu – are meritul deosebit de a ne oferi un suport adecvat pentru predare și învățare pentru cursurile de etică și integritate. Ni se oferă un text introductiv, care deschide accesul spre etică și spre problematizarea de tip etic. Cartea ne oferă suficient de multe elemente referitoare la practicile etice în mediul academic încît să poată fi socotită un excelent îndreptar în care găsim resurse privind stabilirea cadrelor generale ale reflecției etice, formele instituționalizate ale prevenirii abaterilor de la un comportament etic, structurile instituționale ale creării unui climat etic în mediul academic, dar și un set de instrumente ale evaluării și deciziei etice.

E admirabilă, pe tot parcursul lucrării, capacitatea autorilor de a expune teorii, principii, concepte, situații de o mare complexitate filosofică într-un limbaj foarte accesibil celor care doresc să se inițieze în analiza și evaluarea etică, în mecanismele instituționale privind managementul eticii în universitate, în utilizarea argumentelor morale, în diminuarea abaterilor etice cum ar fi plagiatul sau alte practici privind elaborarea și publicarea lucrărilor științifice, în aspectele etice privind elaborarea și susținerea unor lucrări pentru examene, în identificarea și soluționarea unor aspecte problematice ale relaționării etice în mediul profesional, cum ar fi  hărțuirea sau discriminarea la locul de muncă etc.

Parcurgînd capitolele cărții, putem să intrăm în lumea conceptelor și distincțiilor fundamentale împreună cu Emanuel Socaciu și Emilian Mihailov; avem ocazia de a ne întreba cum analizăm o problemă etică? și să stabilim cîteva dintre cadrele evaluării morale împreună cu Emilian Mihailov și Mihaela Constantinescu;  ne putem formula un răspuns la întrebarea: de ce avem nevoie de etică și integritate în mediul academic? umărind reflecțiile din capitolul semnat de Valentin Mureșan și  Mihaela Constantinescu; avem oportunitatea de a ne implica într-o discuție mai tehnică privind instrumentele instituționale pentru promovarea eticii academice propuse de Toni Gibea; putem să ne lăsăm fascinați de lumea provocărilor și dilemelor etice cu care ne întîmpină Emanuel Socaciu și Constantin Vică; sau, așa cum îi stă bine unui demers de inițiere în etică, aplicațiile ne urmăresc la tot pasul pe parcursul cărții, dar și într-un foarte consistent capitol pe care îl semnează Constantin Vică, Emanuel Socaciu și Toni Gibea.

Urmărind un anumit grad de generalitate, cît și ajungerea la un public destul de variat, autorii nu propun soluții  definitive, în funcție de opțiunea lor pentru un anumit tip de argumentare sau în baza unor argumente situaționale desprinse din anumite curente etice. Accentul cade pe reflecție, pe conturarea soluțiilor, pe gîndirea critică a variantelor posibile în rezolvarea problemelor etice, menținînd o deschidere permanentă spre creativitate și dialog.

Deși aduc în dezbatere aspecte etice foarte complexe, autorii reușesc să ne facă să credem că temele discutate sînt la îndemîna oricărei persoane angajată într-un program de studii universitare. Etica devine în felul acesta un bun accesibil tuturor. Ea coboară dinspre sfera speculațiilor filosofice dificil de accesat înspre intimitatea gîndirii filosofice, a opțiunilor practice și a deciziilor de acțiune ale fiecărei persoane. Astfel, ne așteptăm ca demersul autorilor să aibă rezultate foarte vizibile, pe de o parte, prin  creșterea sensibilității etice a studenților din diverse programe de studiu sau de cercetare, iar pe de altă parte, prin o bună familiarizare a tinerilor cu rolul pe care îl are integritatea în creșterea personală, în performanța profesională și în perspectiva dezvoltării instituționale.

Cartea propusă de Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Gibea, Valentin Mureșan și Mihaela Constantinescu ni se înfățișează ca un instrument de lucru pe care ar trebui să îl aibă, în cutiuța sa cu lucruri valoroase, orice tînăr angajat în activități universitare.

 

[1] Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Gibea, Valentin Mureșan, Mihaela Constantinescu, Etică și integritate academică (București: Editura Universității din București, 2018). https://deontologieacademica.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/11/Etica-si-integritate-academica.pdf