Sorin Șipoș: „La Universitatea din Padova am găsit numeroși specialiști dornici să colaboreze cu noi”

Standard

sorin

S.F. Sîntem la finalul a două zile de mare intensitate intelectuală în care s-au desfășurat lucrările conferinței internaționale „De la centru la marginile Imperiului. Ideea imperială în spațiul european între istorie și literatură”, organizat de Universitatea din Oradea împreună cu Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea din Padova. Găzduită de Universitatea din Padova, conferința pare să fie gîndită într-un context mai larg al unei colaborări ce are deja o tradiție, dar și în perspectiva unui angajament de sprijin în dezvoltarea viitoare a unor programe și proiecte academice comune. Știu că e un efort comun al mai multor persoane (pe care, dacă doriți, puteți să le menționați), dar aș vrea să știu cum a devenit, în percepția noastră, profesorul Sorin Șipoș sufletul unei colaborări de durată și cu rezultate semnificative în planul schimburilor academice, al cercetării și al colaborări strategice între Universitatea din Oradea și Universitatea din Padova?

Sorin Șipoș: În ultimii 10 ani am căutat parteneri de la universități europene pentru a internaționaliza cercetările de istorie de la Universitatea din Oradea. La Universitatea din Padova am găsit numeroși specialiști dornici să colaboreze cu noi, cei de la Universitatea din Oradea. O direcție de cercetare importantă, pe care ne-am asumat-o, este de-a investiga noțiunea de document istoric și relația dintre istorie și filologie. Ideea principală, de la care a pornit această colaborare, a fost aceea de a pune în dialog metode și strategii interpretative care provin din două domenii disciplinare diferite, cel al istoriografiei și cel al filologiei, confruntându-le, în special, pe terenul analizei textuale a documentului istoric, în multiplele sale aspecte şi dimensiuni. Întâlnirea dintre istorie şi filologie o regăsim în istoriografia pozitivistă, cu tot ceea ce noul curent a însemnat, respectiv critica de texte, dezvoltarea ştiin­ţelor auxiliare şi  relaţia dintre filologie şi istorie. Au fost organizate din anul 2009, opt manifestări științifice la care au participat colegi de la Universitatea din Padova, Departamentul de filologie romanică, iar mai apoi s-au asociat și Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea CaʼFoscari din Venezia. Conferințele reprezintă fără nicio o îndoială abordări inedite asupra raporturilor dintre istorie și filologie, a noțiunii de document istoric, dar, în egală măsură, și abordări clasice privind conceptul de document, de națiune, dar și asupra statutului istoriei ca disciplină  și istoriografiei ca produs științific.

Conferințele: Textus testis. Valore documentario e dimensioni letterarie del testo storico, Padova, 17 novembre 2009 (președinții comitetului de organizare: Dan Octavian Cepraga și Sorin Șipoș); Simpozionul internațional Istorie. Literatură. Politică, Oradea, 4-7 noiembrie 2010 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Nazione, Autodeterminazione e Integrazione nell’Europa Centro-Meridionale, martedì, 12 aprile 2011 Università Ca’ Foscari di Venezia; The Historian’s Workshop: Sources, Methods, Interpretations, the 5th Edition, Oradea-Chişinău, 26-28 May 2011 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); UnʾIdea dʾEuropa. Prospettive storiche e filologiche da est e da Ovest, Padova, 10-11 noiembrie 2011 (președinții comitetului de organizare: Dan Octavian Cepraga și Sorin Șipoș); Simpozionul internațional Națiunea imaginată, Deva, iunie, 2016 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Simpozionul internațional Hermeneutica documentului medieval, Oradea, 4-7 noiembrie 2015 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Națiunea imaginată, Deva, 2017 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș) și Teme și metode de cercetare în istorie și literatură, Oradea, 2018 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș).

S.F.  Aș dori să ne spuneți: ce ar fi important pentru publicul academic, dar și pentru cel din afara universității, să afle despre publicațiile ce au rezultat în urma colaborărilor instituționale și ca o încununare a efortului de cercetare și dezbatere a universitarilor orădeni și a celor padovani?

Sorin Șipoș: Ca de fiecare dată, lucrările conferințelor au fost publicate și difuzate în marile biblioteci naționale și universitare. A fost, ca de fiecare dată, o muncă anevoioasă de la recenzarea lucrărilor, pregătirea pentru tipar și găsirea resurselor financiare. În toate aceste etape ne-am implicat într-o manieră responsabilă și cu mare profesionalism am reușit să tipărim volumele conferințelor. Volumule: Dan Cepraga, Sorin Şipoş, Textus testis. Valore documentario e dimensioni letterarie del testo storico, Editura Universităţii din Oradea, Oradea-Padova, 2010, 239 p.; History and Archaeology in Central Europe. New Historiographical Interpretations, coordinators Florin Sfrengeu, Éva Gyulai, Sorin Şipoş, Delia Radu, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2011, 203 p.; Sorin Şipoş, Dan Octavian Cepraga, Ioan Aurel Pop, Textus Testis. Documentary Value and Literary Dimension of the Historical Text, Romanian Academy. Center for Transilvanyan Studies, Cluj, 2011, 281 p.; The Historian’s Atelier: Sources, Methods, Interpretations, coordonatori: Sorin Şipoş,  Gabriel Moisa, Florin Sfrengeu, Mircea Brie, Ion Gumenâi, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2012, 280 p.; Categorie europee. Rappresentazioni storiche e letterarie del ”Politico”, Transylvanian Review, Vol. XXIII, Supplement No. 1, coordonatori: Sorin Șipoș, Federico Donatiello, Dan Octavian Cepraga, Aurel Chiriac, Romanian Academy, Center for Transylvanian Studies, Cluj-Napoca, 2014, 319 p.; Potere e imaginari politico in Europa. Radici Storiche, modelli antropologici, representazioni letterare, Sorin Șipoș, Dan Octavian Cepraga, Giulia Ambrosi, Supplement, Cluj-Napoca, 2015; Tradiții istorice și perspective europene, coordonatori: Sorin Șipoș, Dan Octavian Cepraga, Ion Gumenâi, Chișinău, 2015; Națiunea imaginată, Oradea, 2019 s-au bucurat de o bună primire în lumea științifică și sunt rodul unei colaborări deosebite între colegii din mai multe instituții din România și din Europa.

S.F.  Care sînt proiectele instituționale și cele interpersonale pe care intenționați să le dezvoltați în perioada următoare? Care e spiritul în care cele două Universități Europene (una din spațiul cultural italian al Padovei, cealaltă din cel al culturii românești din Oradea) se vor sprijini reciproc în integrarea în spațiul dialogului universitar internațional în activitățile științifice, cele de predare, de cercetare, de dezvoltare tehnologică și de implicare în rezolvarea unor probleme ale comunității?

Sorin Șipoș: Dorim ca în anul următor să finalizăm volumul conferinței organizate la  Oradea, intitulată Teme și metode de cercetare, și să continuăm colaborarea științifică prin organizarea de noi manifestări științifice comune. După semnarea acordului de colaborare instituțională dintre Universitatea din Oradea și Universitatea din Padova, îmi doresc ca să putem să organizăm doctorate în cotutelă pe teme de cercetare comune și să extidem colaborarea științifică la nivelul Școlilor Doctorale din Oradea și Padova.

Sandu Frunză despre o posibilă călătorie în Țara Bistrei

Standard

coperta SorinUn sentiment de împlinire și speranță îmi pare că stă la baza efortului documentar depus de echipa Centrului de Studii Interdisciplinare Oradea-Chişinău, care funcţionează în cadru Universităţii din Oradea, sub egida Academiei Române. Sub genericul evenimentelor multiple desfășurate în anul centenarului, Centrul de Studii Interdisciplinare, alături de alți parteneri instituționali, ne propune un reportaj fotografic rezultat dintr-un proiect ce avea drept scop „editarea unui album integrat de fotografie cu patrimoniul laic şi ecleziastic din Ţara Bistrei şi localităţile aflate în imediata sa apropiere”.[1]

Județul Bihor nu este unul dintre cele în care să fi călătorit. Am doar două repere în acest județ: bazinele cu apă termală de la Băile Felix, pe de o parte, și Casa parohială din Lugașul de Jos cu pacea ei interioară și cu toate binecuvîntările cerești și pămîntești ce o înconjoară.

M-am atașat sufletește de albumul Patrimoniul Ţării Bistrei (Judeţul Bihor) – avîndu-i coordonatori pe Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Stelian Nistor, Ioan Giarca și Cosmin Patca – datorită dedicației inspirate. Puține lucruri pot să mă îndemne să îmi doresc să peregrinez prin Țara Bistrei în așa mare măsură cum o face atașamentul coordonatorilor față de acel ținut, atașament pe care mi-l revelează dedicația: „În amintirea Părinţilor, Preoţilor şi a Dascălilor noştri!”

Dincolo de aspectele emoționale și simbolice ale acestei intreprinderi, există și o motivație practică a întregului demers propus de echipa Centrului de Studii Interdisciplinare Oradea-Chişinău. Pe de o parte, o punere în valoare a moștenirii multiculturale și a realizărilor cu care contemporanii se pot mîndri, iar pe de altă parte, sesizăm o investiție de încredere în viitorul acestei zone, care ar putea cunoaște o dezvoltare pe măsura frumuseților și comorilor pe care le deține, dacă acestea ar stîrni curiozitatea posibililor vizitatori ai acestor ținuturi. Coordonatorii volumului, Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Stelian Nistor, Ioan Giarca și Cosmin Patca, menționează că „Albumul Patrimoniul Ţării Bistrei se doreşte a fi un început. Un început al cooperării şi al muncii în echipă, în vederea atingerii unor obiective comune. Turismul nu se poate dezvolta de la o zi la alta şi necesită timp. Este nevoie de o strategie durabilă, care să unească toate eforturile locale. Dezvoltarea turismului poate fi o alternativă pentru comunităţile locale. Albumul nu aduce noutăți din punct de vedere ştiinţific și autorii nu și-au propus acest lucru. Prin realizarea albumului, autorii urmăresc să pună în valoare o parte din patrimoniul material al Ţării Bistrei. Albumul se adresează, pe de o parte, tuturor factorilor de decizie din acest areal (factori politici, administrativi, economici, educativi) care au datoria de a pune cât mai bine în valoare obiectivele turistice din subordinea lor şi de a conlucra cu unităţile învecinate, în vederea creării unor circuite turistice. Pe de altă parte, albumul se adresează și locuitorilor Ţării Bistrei şi celor care se simt legaţi sufleteşte de această regiune, cu scopul de a contribui la conştientizarea valorii patrimoniului material şi imaterial al Ţării Bistrei”.[2]

În timp ce coordonatorii ne informează în partea introductivă cu privire la reperele istorice și multiculturale ale Tării Bistrei, fotografiile prezente în acest album încearcă să ne formeze o imagine asupra lumii interioare, prin intermediul imaginilor ce ne prezintă biserici, clădiri de patrimoniu, dar și peisaje cu o încărcătură spirituală foarte înaltă. Autorii fotografiilor nu au recurs la o estetizare a obiectivelor prezentate. Ele ne aduc frumusețea simplă, neidealizată a unei lumi ce se poate constitui drept mediu ideal al vieții bune pe care o putem experimenta și degusta călătorind în Țara Bistrei.

 

[1] Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Stelian Nistor, Ioan Giarca, Cosmin Patca (Coordonatori),

Patrimoniul Ţării Bistrei (Judeţul Bihor), (Oradea: Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2017), 3.

[2] Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Stelian Nistor, Ioan Giarca, Cosmin Patca (Coordonatori),

Patrimoniul Ţării Bistrei (Judeţul Bihor), 6.