Sandu Frunză despre Nicu Gavriluță și cele 5 dimensiuni ale căii de mijloc

Standard

 

Nicu1Mereu am simțit că Iașul și Clujul sînt două paradigme culturale pe cît de înfrățite pe atît de diferite. Situația lor se aseamănă în imaginarul meu cultural cu modelul apropierilor și despărțirilor dintre Atena și Ierusalim înțelese ca paradigme ale creației filosofice și spirituale. Dintre lucrurile ce aduc împreună cele două centre culturale românești aș putea aminti aici măsura, echilibrul și bunul simț.

Astfel, nu mi se pare deloc întîmplător faptul că azi prietenul meu, profesorul Nicu Gavriluță, alege calea de mijloc drept principiu al programului său managerial de candidat pentru obținerea funcției de rector la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Este în spiritul Iașului cultural să aducă Universitatea ca etalon al măsurii, al echilibrului și al bunului simț. Toate acestea stau la fundamentul a ceea ce putem percepe drept calea de mijloc sau calea între tradiție și inovare, între profesionalism și dezvoltarea excelenței, între starea de bine și cea de mereu mai bine.

Dintre dimensiunile puse în joc de Nicu Gavriluță, în viziunea sa privind ”calea de mijloc”, aș putea aminti:

  1. Nicu Gavriluță pornește de la premisa că este posibilă dezvoltarea unei strategii realiste care să aducă împreună o viziune teoretico-filosofică de tip clasic asupra Universității cu elemente de pragmatism și eficiență care să facă universitatea competitivă și capabilă să răspundă provocărilor societății dinamice actuale.
  2. Nicu Gavriluță consideră cea mai importantă bogăție pe care o Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași sînt studenții, masteranzii și doctoranzii ei. Dincolo de obișnuitele afirmații privind universitatea centrată pe student sau nevoia de a asculta vocea studenților și de a-i implica în dezvoltarea excelenței universitare, calea de mijloc ce trebuie urmată este considerată a fi ”cea care îmbină pragmatismul și realismul formării profesionale în acord cu piața muncii, cu noblețea prestigiului unei instituții de elită care continuă să formeze oameni și caractere”.
  3. În activitatea sa ca Rector își propune să impună o cale de mijloc care ”cultivă echilibrul între o administrație eficientă și un act educațional de înalt nivel”. Deși funcția pe care aspiră să o ocupe este una managerială, fiind un om de carte, un cercetător pasionat, un iubitor de cultură și un profesor cu o conștiință clară a menirii Universității, Nicu Gavriluță acordă un loc central activității didactice cu tot ceea ce înseamnă profesionalismul cadrelor didactice și nevoia de profesionalizare a studenților implicați în diversele programe de studii oferite de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Activitățile didactice trebuie să fie concepute, potrivit misiunii universității de azi, drept centre de excelență culturală și de cunoaștere, dar și ca locuri privilegiate de pregătire pentru viața comunității și pentru piața muncii. În acest sens importantă este, în proiectul său managerial, cultivarea deopotrivă a experienței extraodinare a profesorilor și cercetătorilor deja consacrați și a promovării cadrelor didactice tinere și a cercetătorilor tineri prin inițierea și dezvoltatea unor proiecte care să fie favorabile acestora.
  4. O dimensiune importantă în practicarea căii de mijloc presupune depășirea spiritului birocratic actual prin dezvoltarea transparenței decizionale și instituționale. Oricît de deschise ar fi spre comunicare stucturile administrative, ele au mereu nevoie de un impuls din partea structurii manageriale în ceea ce privește transparentizarea, îndeosebi aunci cînd este vorba de împărțirea fondurilor, de cheltuirea banilor, de gestionarea avuției materiale comune în conformitate cu nevoile, contribuțiile, meritele și idealurile membrilor comunității academice. Calea de mijloc aleasă aici este cea a unei comunicări etice în interiorul instituției și a unei comunicări etice și eficiente cu toate categoriile de public pe care le deservește universitatea.
  5. Una dintre dimensiunile căii de mijloc pe care o propune Nicu Gavriluță este cea a punerii împreună, pe de o parte, a idealului Universității de a crește ca instituție de prestigiu național, creatoare de cultură națională și continuatoare a tradiției educaționale românești și, pe de altă parte, a idealului creșterii prestigiului mondial al Universității Alexandru Ioan Cuza prin internaționalizarea cercetării științifice și promovarea ei ca obiectiv central al tuturor membrilor comunității universitare. În acest sens, încercînd să depășescă viziunile utopice prezente azi în discursul public despre topurile în care trebuie să se situeze universitățile românești, Nicu Gavriluță propune, ca un prim pas de creștere a universității, situarea Universității Alexandru Ioan Cuza pe o poziție de mijloc între locul pe care azi îl ocupă în ranking-urile internaționale și locul ocupat de cele mai prestigioase universități din lume.

 

Putem sesiza din programul managerial al lui Nicu Gavriluță că ceea ce el numește ”calea de mijloc” nu este o cale comodă a mediocrității. Ea presupune munca de echipă și un punct de start al calității, al profesionalismului, al excelenței și al performanței pe care le-a dobîndit universitatea pînă acum. Calea de mijloc este cea care se construiește între situația actuală și idealurile pe care le presupune îndeplinirea misiunii universității în condițiile provocărilor pe care le aduce în viitor dezvoltarea universității. Pentru realizarea acestui obiectiv, Nicu Gavriluță le cere colegilor săi universitari să fie conștienți de faptul că: ”Avem nevoie de studenți mai mulți, de fonduri mai consistente, de o recunoaștere a muncii noastre și de rezultate valoroase mult mai bine mediatizate internațional”. O garanție a satisfacerii acestei nevoi este investiția de încredere pe care le-o cere în calitatea sa de candidat la funcția de Rector.

 

 

Anunțuri