Sandu Frunză despre Holocaust și enciclopedia evreilor transilvăneni

Standard

Impresionantă prin ținuta ei editorială, prin mulțimea datelor, a imaginilor, a hărților și informațiilor pe care le propune este „Enciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nord” semnată de Randolph L. Braham și Zoltán Tibori Szabó. Cartea a fost tradusă din limba maghiară de Andrea-Julika Székely Ghiță și publicată de Editura Cartier sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.

Zoltán Tibori Szabó este una dintre cele mai semnificative personalități din corpul profesoral al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. Este cunoscut ca jurnalist, cercetător, redactor sau cadru didactic, de fiecare dată sub semnul excelenței și al creativității. Randolph L. Braham a fost unul dintre cei mai apreciați cercetători ai Holocaustului din Ungaria și România, cu o operă impresionantă și cu o prestigioasă activitate internațională. Alături de aceștia îi găsim ca autori în elaborarea Enciclopediei pe Kinga Frojimovics, Ágnes Hegyi, Rita Horváth, Dániel Lőwy, Yitzhak Perri (Friedman) și István Végső. Cei 8 autori, cărora le datorăm acest demers științific foarte valoros, desfășurat pe 568 de pagini, viețuiesc în spații culturale foarte diverse, cum ar fi Israel, Ungaria, România și Statele Unite ale Americii.

Dacă veți răsfoi volumul, o să vă convingeți singuri de faptul că „Enciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nord” este extrem de importantă ca resursă de date și informații privind toate comunitățile din Transilvania de Nord existente în 1944, indiferent că este vorba de comunitățile mari sau de unele de mici dimensiuni. În felul acesta, avem o hartă excelentă pentru ceea ce se întîmplă în acest teritoriu oferindu-se în ordine alfabetică toate localitățile unde trăiau evrei, cu date relevante în perspectivă demografică și cu statistici privitoare la populația israelită din respectivele localități. 

Pe lîngă introducerea generală, pentru fiecare dintre cele 12 capitole care analizează situația evreimii între anii 1940-1944, ni se oferă scurte introduceri legate de istoria și tragedia trăită de comunitatea respectivă. În felul acesta, partea geografică și istorico-demografică este întregită cu o dimensiune reflexivă care ne apropie de orizontul unei interiorizări a experiențelor trăite de evreii din Transilvania de Nord în perioada catastrofei ce a lovit comunitățile evreiești din această regiune. La final, ni se oferă și un studiu despre evoluția postbelică a evreimii din Transilvania. Totodată, beneficiem de index de nume proprii și denumiri geografice, de explicații de vocabular pentru cuvintele și expresiile străine utilizate în Enciclopedie, dar și de o listă a trenurilor morții. 

Enciclopedia este valoroasă atît pentru profesori, studenți sau cercetători care doresc să studieze tragedia evreilor transilvăneni, cît și pentru publicul cultural mai larg, interesat de istoria și memoria acestor comunități. Parcurgerea unei asemenea cărți este o experiență cutremurătoare în registru afectiv și o experiență specială, ziditoare sub aspectul cunoașterii și înțelegerii.

Sandu Frunză despre Laszlo Alexandru în apărarea lui Mihail Sebastian

Standard

laszlo - sebastian

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării este cunoscută ca fiind una dintre cele mai dinamice și deschise dintre facultățile Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Ea este, în același timp, un loc al dezbaterilor aprinse și creative. În această săptămînă a avut loc un eveniment de marcă, în organizarea Institutului pentru Studii de Holocaust și Genocid, în colaborare cu Centrul pentru Studiul Democrației, două dintre cele mai importante structuri științifice și de documentare ale Universității noastre.

Dezbaterea în jurul cărții „Cum se inventează un huligan? Mihail Sebastian ziarist la Cuvîntul”[1] semnată de gînditorul clujean Laszlo Alexandru a adus la aceeași masă pe autorul cărții, pe profesorul emerit Michael Shafir și pe profesorul Alexandru Florian, sub coordonarea conferențiarului Zoltán Tibori Szabó, directorul Institutului pentru Studii de Holocaust și Genocid. Participanții s-au dovedit niște polemiști foarte nuanțați, aducînd în prim plan nu numai personalitatea lui Mihail Sebastian, ci și contextul ideilor din epocă, aspecte ale culturii politice europene, atmosfera ideologică interbelică și situația creată de creșterea în intensitate a prezenței ideilor extremiste în perioada interbelică.

Cartea lui Laszlo Alexandru se dorește nu atît o polemică furtunoasă cu interpretările denigratoare la adresa scrierilor jurnaliste ale lui Sebastian, ci un gest de reparație, de readucere la locul cuvenit, de îndreptare a unei perspective strîmbe din care Mihail Sebastian ar putea fi receptat. Pentru un cititor obișnuit, caracterul polemic pare mai degrabă unul secundar, deși cartea se construiește în jurul unei controverse, deoarece izvorăște dintr-o atitudine polemică. Importantă mi se pare mai degrabă dorința autorului cărții de repunere a jurnalistului pe locul ce i se cuvine în cultura românească, cu toate aspectele controversate legate de generația interbelică din care făcea parte. Recurgînd la o bibliografie extinsă și la textele efective ale autorului, Laszlo Alexandru intră cu multă empatie, dar și cu obiectivitatea specifică unui cercetător experimentat, pe terenul publicisticii lui Sebastian. Ne sînt oferite citate foarte lungi care să evite posibilitatea unei interpretări desprinse de operă, de contextul articolului și al publicației în care autorul le scrie. Avem o bună familiarizare cu contextul epocii și cu mișcarea de idei. Totodată sînt identificabile și atitudinile și stările afective pe care articolele lui Sebastian le emană. Autorul cărții ne aduce nu numai articolele lui Sebastian, ci și mărturiile unor contemporani și vocea altor autori care interpretează textele acestuia. Toate acestea pentru a fi cît mai convingător în pledoaria sa pentru un Mihail Sebastian care își păstrează gîndirea lucidă și demnitatea personală în contextul tulburător în care își desfășoară activitatea.

Am asistat la un eveniment cu mulți tineri, elevi și studenți, profesori și cercetători, dar și jurnaliști și fani ai scrierilor lui Mihail Sebastian. Lansarea-dezbatere prilejuită de prezența lui Laszlo Alexandru și a cărții sale Cum se inventează un huligan? Mihail Sebastian ziarist la Cuvîntul a fost, printre altele, și un bun prilej de întîlnire a generațiilor sub semnul gîndirii critice, al criticii ideologiilor, al manifestării responsabilității în raport cu investigarea riguroasă, științifică a temelor abordate. A fost și un gest de recunoaștere a importanței pe care o are Mihail Sebastian în cultura română, din perspectiva unor dezbateri interdisciplinare.

 

[1] Laszlo Alexandru, Cum se inventează un huligan? Mihail Sebastian ziarist la Cuvîntul, (Chișinău: Editura Cartier, 2019).