- Consilierea filosofică este pentru tine
Suntem azi pe o piață a consilierii în care practicile filosofice și-au făcut loc. Consilierea filosofică este despre tine și pentru tine. Instituționalizarea Cabinetelor de consiliere filosofică este de dată recentă. Primul cabinet datează din 1981. Însă, tipul de intervenție presupus de aceasta reprezintă o practică obișnuită.
La o privire generală, istoria filosofiei relevă existența a două mari tendințe în dezvoltarea creației filosofice. Pe de o parte, sesizăm o orientare spre cunoaștere, obiectivitate, abstractizare și conceptualizare. Pe de altă parte, filosofia este utilizată ca un instrument de îmbunătățire a omului și a relațiilor sociale, ca o modalitate de intervenție și modelare existențială. Consilierea filosofică face parte din acest al doilea tip de preocupări. Ele sunt cuprinse într-o sintagmă consacrată de Pierre Hadot: filosofia ca mod de viață[1].
Consilierea filosofică este o practică filosofică bazată pe dialog. Ea presupune căutarea adevărurilor fundamentale ale vieții așa cum sunt ele prezente la nivelul vieții individuale ale fiecărei persoane care dorește să intre într-o relație de consiliere. Consilierul și clientul său sunt parteneri ai unor construcții personale care se constituie, în cele din urmă, într-o filosofie de viață și un mod de a trăi frumos potrivit principiilor și valorilor ce derivă din asumarea acestei filosofii.
Consilierea filosofică ți se adresează ție, un om ca toți oamenii, dar care dorește să se dezvolte armonios pe baza unui proiect de viață desfășurat în orizontul unei asemenea filosofii construită cu datele propriei tale existențe.[2]
2. Consilierea filosofică nu este o terapie
Consilierea filosofică s-a dezvoltat ca o alternativă la practicile psihologice și cele psihiatrice.[3] Însă, ea nu s-a situat în relație conflictuală cu acestea. Nu era necesar, deoarece ea nu este o terapie în sensul psihologic, psihiatric sau medical. Atunci când vorbim despre terapia filosofică, avem mai degrabă în minte un sens metaforic al terapiei. Ea presupune o grijă specială pe care trebuie să o aibă ființa umană nu numai pentru starea de bine fizic, nu doar pentru echilibrul psihic, ci și pentru armonizarea întregii sale existențe pe dimensiunea noetică. Adresându-se oamenilor sănătoși, oamenilor ca toți oamenii,[4] consilierea filosofică vizează o reconstrucție personală pe toate dimensiunile existenței presupuse de condiția umană. Dacă decizi să fii parte a unei relații de consiliere filosofică, cred că ar trebui să ai în minte o premisă holistică asupra condiției umane. Ar trebui să îți propui o reconstrucție a propriei tale vieți din perspectiva dimensiunilor: fizică, socială, personală, spirituală, religioasă și virtuală.[5]
3. Despre pluralitatea metodelor consilierii filosofice
Tradiția consilierii filosofice ne arată că fiecare filosof practician își propune propria sa metodă, uneori revendicând-se de la Socrate sau de la un alt gânditor din tradiția filosofică, alteori construindu-și metoda plecând de la propria sa interacțiune cu cei consiliați. Chiar atunci când are deja consacrată o metodă personală, filosoful practician are conștiința faptului că trebuie să aibă la îndemână tot atâtea metode câți clienți intră în cabinetul său. Schemele generale sunt considerate a fi prea abstracte pentru a cuprinde exemplaritatea și unicitatea fiecărei vieți.
Schema terapeutică este în filosofie un mit. Acest mit trebuie transformat în povestire, într-o povestire care presupune un comportament ritualic în care consilierul și partenerul său de dialog se angajează într-o dinamică diferită de la o persoană la alta, construiesc tipuri de raportări adecvate, rezonează în mod diferit, comunică în mod diferit și mai ales construiesc deschideri aparte spre o filosofie de viață care să îi fie proprie celui consiliat.
Consilierul filosofic nu este un actor. Dar el trebuie să joace în plan existențial atâtea roluri câte poate să construiască în relația de dialog un profesionist în consiliere. Astfel, dacă vei decide să intri în Cabinetul unui consilier filosofic, trebuie să te pregătești de o întâlnire cu tine, cu idealul de construcție personală, cu ceea ce poate deveni productiv în orizontul propriei tale vieți.
4. Despre profilul consilierului filosofic
Consilierea filosofică este practicată în primul rând de absolvenții de studii în filosofie, în calitate de filosofi. Din februarie 2022, în România a fost inclusă în COR ocupația „consilier filosofic”. Așa că mă aștept ca tinerii filosofi să intre pe această piață a consilierii cu mai mult curaj. În primul rând profesorii de filosofie ar trebui să își pună problema formării și profesionalizării lor ca filosofi practicieni. În acest moment, observăm o anumită exigență exagerată pe care filosofii o au în raport cu acest tip de angajament. Exigența pe care o au tinerii absolvenți de filosofie de a deveni filosofi practicieni este alimentată din două surse. Una subliniază cu trăsături îngroșate ideea necesității unei îndelungate experiențe și a unui profil cultivat în timp, de care e nevoie pentru a-i consilia pe ceilalți. Cealaltă vizează imaginea pe care consilierii tineri o au despre ei înșiși în privința nuanțelor de relaționare pe care le pot instala în relația cu ceilalți. Absolventul de filosofie se poate elibera de aceste temeri prin eludarea presiunii din partea exigențelor ce vin dinspre mediul teoreticienilor din mediul academic, participând la scurte traininguri de formare în domeniul consilierii sau în programe în care el, la rândul său, să fie client al consilierii filosofice.
El trebuie în primul rând să se obișnuiască cu marea varietate de presiuni pe care le aduce clientul în relația de consiliere. Ele au un registru foarte larg ce vizează așteptările mari, idealurile de fericire și viață de succes, calitatea timpului petrecut împreună, temerile și formele de nesiguranță, în general elementele care-l fac pe client să se simtă vulnerabil în raport cu sine și cu ceilalți. Fiecare dintre aceste aspecte presupune asumarea unui rol pe care filosoful trebuie să îl joace din poziția sa de consilier. Fiecare rol presupune grijile și bucuriile aferente. Natura umană este foarte darnică în acest sens.
În același timp, trebuie să avem în vedere deschiderile multidisciplinare și transdiciplinare pe care le are filosofia.[6] Deschiderile interdisciplinare se pot manifesta cel puțin în relații cu domenii precum comunicarea sau consilierea psihologică. Astfel, consilierea filosofică își poate găsi un loc foarte confortabil în cabinetele psihologilor sau ale psihoterapeuților. Dacă aducem în discuție doar trei nume: Irvin D. Yalom, Rollo May și Emmy van Deurzen, deja vedem cît de productivă poate fi integrarea practicilor filosofice în activitățile de consiliere.[7]
Consilierii filosofici te așteaptă în Cabinetul lor. Pășește cu încredere. Consilierea filosofică este despre tine, cu tine și pentru tine. Vei sesiza că întreaga istorie a filosofiei s-a dezvoltat de parcă ar trebui să vină în întimpinarea ta, pentru ca tu să trăiești filosofia ca mod de viață.
*
Acest text a fost preluat și publicat de către Alberto Aichel într-o manieră inadecvată, regretabilă, în Revista Perspective Nr. 19/2022.
[1] Pierre Hadot, Filosofia ca mod de viață. Convorbiri cu Jeannie Carlier și Arnold I. Davidson, Traducere de Adrian Cotora, București: Humanitas, 2019.
[2] Ran Lahav, Maria Da Venza Tillmanns, (eds.), Essays on Philosophical Counseling, Lanham: University Press of America, 1995.
[3] Shlomit C. Schuster, Philosophy Practice. An Alternative to Counseling and Psychoterapy, Westport: Praeger, 1999.
[4] Lou Marinoff, Înghite Platon, nu Prozac! Aplicarea înțelepciunii eterne la problemele de zi cu zi, Traducere de Florin Lobonț, București: Editura Trei, 2010.
[5] Sandu Frunză, Philosophical Counseling, Personal Brand, and Social Networks in the Digital Era, Synthesis Philosophica, vol. 36 No. 1 (2021): 39-54.
[6] Peter B. Raabe, Philosophy‘s Role in Counseling and Psychoterapy, Lanham: Jason Aronson, 2014.
[7] Irvin D. Yalom, Psihoterapia existențială, Traducere de Bogdan Boghițoi, București: Editura Trei, 2012; Rollo May, Descoperirea ființei. Fundamentele analizei existențiale, Traducere de Victor Popescu, București: Editura Trei, 2013; Emmy van Deurzen, Psychoterapy and the Quest for Happiness, Los Angeles: Sage, 2009.
sandu frunză 